Sfinx funerar din calcar, datat în sec. II-III p. Chr. Are chip uman, păr lung până la umeri, și pieptul proeminent cu şase sâni,. Brațele puternice, slab redate anatomic, coboară vertical spre baza monumentului, încadrând între ele capul defunctului. Aripile sunt schiţate în lateral, iar partea dorsală nu e finisată. Baza monumentului, plinta, este rectangulară. În context funerar, imaginea Sfinxului rămâne aceea a unui paznic nemilos, simbolistica fiind marcată de rolul lui apotropaic, de protejare a monumentului funerar și a rămășițelor defunctului. În arta provincială a Daciei, cele mai numeroase reprezentări sunt la Apulum. Ceea ce diferenţiază între ei sfincşii de la Apulum este, mai mult decât dimensiunile fizice, gradul de schematism manifestat în maniera de redare. Acești sfincși constituie elemente componente ale unor construcții funerare mai ample, având rol de coronamente sau acrotere. Follow us: https://www.facebook.com/Pantheon3D/
Comments